h1

Februarie 1, 2010

Anton Pavlovici Cehov repovestit de Emil Brumaru intr-un mod care va poate scapa de plictiseala pe care literatura marcata de psihanaliza (cea hexagoneza, in special) a intromisionat-o in domniile voastre:
” A treia intrebare: „…. tu stii sa joci teatru?” Rasbum-burum-bum!! Asa se transcrie zgomotul tunetului auzit de Pavel Matveevici. Va amintim ca Anton Pavlovici e un as in materie de insulte. Iata ocazia de a face din obsedantul tintar ditamai armasar. Zaikin, piscat pina in maduva, nu se mai stapaneste.
Trasnit de cuvintul „teatru”, tipa la Petea ca ars (……..).
Isi cearta indirect, prin transfer, nevasta, „actrita amatoare”, folosind copilul drept sac de box? Cert e ca defularea devine furibunda: raspunsul se coaguleaza aidoma sangelui dintr-insa. Zaikin: „ia mai slabeste-ma cu intrebarile tale idioate!” (Pauza minima: trece in goana un diavol purpuriu.) Da, esti prost si dezmatat!” (Pauza minima: trece rapid, pe trotineta sau pe rotile, Freud). „Minti! Minti! Totdeauna minti!” (Pauza minima: trece in zbor, pe o ghiulea giganta, fosforescenta, baronul Munchausen.) „Esti bun de batut, porcule!” (Pauza medie: trece iasari Freud, in pas lejer, la brat cu Scaraoski, caruia ii explica pe nerasuflate pasaje din Introducere in psihanaliza.). „Am sa-ti rup urechile!” (Pauza mare: trece lent marchizul de Sade. Intr-o mina tine Psihopatologia vietii cotidiene, in cealalta urechea singerinda lui Petea.) Petea, demn urmas al tatalui, ii plateste acestuia, prompt, polita: „De ce te legi de mine, prostule!” (…………).
Zaikin: „Am gresit, Ptiuha….. iarta-ma!” (pauza enorma in care spectatorii crezind ca s-a terminat spectacolul, pleaca acasa nemultumiti… Ei au platit bilete, chestii… au stat la coada in soare….. ce ma-sa! si uite ca astia le iau banii pe degeaba… Trece, in sfarsit, un inger de-la lu’ Plesu, ocrotitor, si ii pune pustiului, readus cu forta pe scena.. ii aseaza urechile la loc… eventual in cadrul unei intilniri a Romaniei literare (…..) „.

(fragment din Alte intrebari de prisos, material publicat in Suplimentul de cultura in 2005 si, vai, nedisponibil „pe net”. vestea buna este ca eggzista pe celuloza, in volumul Dumnezeu se uita la noi cu binoclul).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: