h1

despre radio sau cum au CAM PUS timisorenii muzica buna back in eter

Martie 2, 2011

Materialul de mai jos a fost scris in vara lui 2007. Intre timp, intru buna dispunere a subsemnatului, a aparut in spatiul Tm Radio Campus (http://www.100fmradio.ro/), post disponibil si on line. O fericita exceptie, un protest intr-o limba pe cale de disparitie, o rezerva de oxigen pentru consumatorii de jazz, rock greu si curente alternative.

„Fac parte dintr-o specie pe cale de disparitie. Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca mi-am cumparat pick-up in anul 2006, pe de o parte, si pe cel ca sunt un inamic al televizorului (ca sa fiu cinstit, am o relatie ambivalenta cu el, pt ca se intimpla sa il mai folosesc si in alte scopuri decit in cel de suport de cactus) pe de alta parte, cred ca cei care ma cunosc nu vor fi surpinsi sa citeasca ca votez cu radio-ul. Mai exact, pina la trista preluare globalizatoare, aparatele mele de radio (cele doua din casa si cel din masina) aveau o singura pozitie: Radio Analog. Se intimplau multe lucruri bune pe acest post, dar am sa mentionez doar programele de seara (indigo club- o parte din emisiuni sunt disponibile pe http://www.tmbase.ro), care, impreuna cu o carte buna, ma aduceau in pragul levitatiei. Asta, si multe alte lucruri buna, pina a venit un post oarecare si a preluat frecventa Analogului, lasind consumatorii de rock, jazz samd cu ochii in eter.

Cam in aceasi perioada a aparut in Tm Guerilla, de la care am sperat ca va umple golul cauzat de disparitia postului preferat. S-a intimplat asa si nu prea, in sensul ca, desi au preluat o parte din trupa de la Analog, cu tot cu obiceiurile bune, ceva lipseste. Parca se straduiesc prea tare sa demonstreze ceva ce ar trebui sa vina in mod natural.

Mai este in zona Radio Cultural, cu partile lui bune, dar care duce in bagaj mai degraba atmosfera anilor 70-80 din radio-ul romanesc (produs hibrid proletar-academic) decit spiritul acelor ani; mai mult, sunt momente cind ai senzatia ca ies prin boxe acarienii din praful de pe magnetofoanele abandonate prin studio…. Cel mai grav este faptul ca, pe fondul incercarii de propovadui cultura, oamenii de la Radio Cultural reusesc sa plonjeze adinc in penibil. In urma cu vreo trei saptamini am surprins o astfel de gafa, cind au difuzat o ancheta in care reporterul intreba publicul daca prefera sa citeasca literatura in forma elecronica, sau „manuscris”. MANUscris, adica scris de mina, NEtiparit. Si bietii romani povesteau la Radio Cultural cum citesc ei in general in manuscris, dadeau numele autorilor, iar eu ma gindeam ce norocosi sunt ca au acces la manuscrisele respective, ce interesant este ca autorii contemporani mentionati de ei nu au pus si eu mina pe un pc sau pe un lap-top, pe vreo (minu)scula contemporana cu functie de voice recording….

Noroc cu BBC. E drept ca au mai putina muzica, dar calitatea informatiei face ca acest lucru sa fie lipsit de relevanta. Am redescoperit acest post cu comentatori lucizi, abordari nepartinitoare (sau partinitoare in maniera f profesionista), dialoguri interculturale live samd.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: