h1

„i think I can, I think I can(‘t)?”

Martie 7, 2011

„always look at the bright side of life…” spun britanicii de la monty python, cei care, prin mostre de english humour mi-au incintat tineretea, via televiziunea iugoslava.

un exemplu elocvent de gandire pozitiva, sau mai exact de ironie la adresa acesteia. acest mod de cugetare, dragutul de el, se presupune ca a ajuns la noi pe filiera corporatisto-cultura pop, direct de la el din habitat, din statele unite ale americii.

la ora actuala entuziasmul din jurul acestui mod de percepe si mai ales de a conceptualiza lumea a scazut. unele voci autorizate au inceput sa semnalizeze ca el implica, pe linga avantaje de necontestat  (cuantificabile inclusiv prin inregistrarea activitatii cerebrale), o serie intreaga de riscuri. pina sa stea cineva sa contorizeze la nivel individual efectele negative ale unor auto-impuneri de genul „trebuie sa pot”, sau „trebuie sa se intimple ceva bun”,  „o sa fie bine” pt ca „asa vad eu lucrurile si asta modifica esenta lucrurilor (lumea)”, reversul medaliei (sic) vine  din zona militara, din cea politica, si de la buna lor sora sister, corpoland, una dintre caracteristicele comune pt toate aceste medii fiind gradul crescut de rigoare in inregistrarea datelor (sedintelor samd).

voci la inceput izolate au inceput sa prezinte posibilitatea (re)intoarcerii catre abordari (mai) realiste, in care analiza pericolelor si a oportunitatilor sa inlocuiasca acel optimist tamp spre deziluzional, dar fashionable. pt ca da, a fost si inca este la mare moda in corporatii, si nu numai. mai mult,  una dintre armele cheie cele mai uzitate pe care cultura consumista le foloseste pentru a amorti spiritul purtatorului de card de rind este tocmai gindirea pozitiva. un fel de „fa-ti un credit si zambeste, totul o sa fie ok”. la nivel de corporatii, conceptia este inversata, in functie de situatie, si poate deveni: nu ai vindut suficient/nu ti-ai facut planul pt ca nu ai avut a atitudine pozitiva. nu te-ai „setat” corespunzator.

revenind la experientele de mai sus, practica a demonstrat ca esecuri care prind pagini intregi in carti de istorie si falimente care au acoperit primele pagini ale ziarelor cu pedigree se bazeaza pe gandirea pozitiva dusa la extrem, pe mecanisme de gandire de grup care faceau ca oricine nu zimbea conform normei grupului sa fie automat etichetat ca „pesimist”, un fel de paria al tribului corporatio-contemporan.

intre timp au aparut cercetari care demonstreaza ca gindirea pozitiva functioneaza doar pentru anumite tipuri de personalitate si in anumite situatii, in rest fiind vorba fie o eroare de gindire care amana, pe principiul unui management cognitiv-emotional defectuos, confruntarea cu o situatie neplacuta (au grava, de la caz la (ne)caz), fie de o flagranta non-concordanta intre perceptie si lume, respectiv a sanselelor de a o schimba. pentru o buna parte din oameni folosirea gindirii pozitive are consecinte aproape exclusiv negative, mai ales pe termen mediu-lung, in conditiile in care efectele folosirii ei nu „confirma”.

soren kirkegaard vorbeste despre existenta unei duble disperari. oamenii atinsi de acesta sunt cei care pe de o parte sunt disperati, pe de alta traiesc intr-o permanenta amagire care ii impiedica sa realizeze cu adevarat cit de disperati sunt. in opininia mea, gindirea pozitiva dusa la extrem este o forma acuta de dubla disperare auto-indusa.

in concluzie, daca nu sunteti un indian in echipament auster, purtator de cuvint&stindart al non-violentei pt o mare masa de oameni satui de omoruri si abuzuri flagrante, recomand o atitudine rezervata (adica nu f pozitiva) in fata marilor vinzatori de iluzii/spiritualitate pe suport electronic, a speakerilor motivationali corporatisti cu modele zen-budiste.

sursa foto: http://thinkingpositive.co.cc/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: