h1

despre vacanta, din vacanta

August 27, 2011

Tot despre vacante, de asta data in cheie antropologica.
In “Omul si sacrul” Roger Caillois cauta un corespondent contemporan pentru sarbatoarea din societatile “primitive”. Aparent, vacanta pare sa fie una dintre optiunile pentru inlocuitorul ritualurilor purificatoare, de reinnoire a colectivitatii.
Dar, pornind de la insusi numele “vacanta” (vacant, vid, gol…), Caillois demonstreaza ca, de fapt, valorile vacantei si cele ale sarbatorii sunt “complet inversate”. Sarbatoarea avea o data fixa, vacanta se “ia”dupa criterii individuale sau care tin de institutie cu care omul are o relatie contractuala, si, cel mai important, sarbatoarea este cea care aduce membri comunitatii impreuna, iar vacanta este perioada in care indivizii pleaca din comunitate, fiecare in alta directie. Chiar daca ambele presupun o intrerupere a muncii, sarbatoarea este paroxism, iar vacanta relaxare.
Astfel, conform teoriei lui Caillois, vacanta se vadeste incapabila sa aduca satisfactie si (a)pare lipsita de orice caracteristica pozitiva pentru individ.
“Fericirea pe care o aduce e facuta in primul rind din indepartarea de necazurile de la care ea distrage, de obligatiile de care elibereaza. A pleca in vacanta inseamna inainte de orice a fugi de griji (…).Inseamna sa te izolezi mai mult de grup, in loc sa comuniezi cu el in clipa exuberantei si a bucuriei sale. De aceea, vacanta nu constituie, precum sarbatoarea, o revarsare a existentei colective, ci o imputinare a ei.”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: