Archive for Noiembrie 2015

h1

#ImpreunaRezistam?

Noiembrie 15, 2015

„Boala psihica dezvaluie adesea latura urata a cuiva. Nu face din aceea persoana una cu totul noua. Uneori, latura urata e vrednica de mila, indigena si rapace, trasaturi regretabile, dar care impresioneaza; alteori, latura urata e brutala si cruda. Boala aduce la lumina realitatile dureroase pe care cei mai multi dintre oameni incearca sa le invaluie in bezna. Depresia accentueaza caracterul. Pana la urma, cred ca pe oamenii buni ii face mai buni; pe cei rai ii face mai rai.”
Citatul de mai sus este din „Demonul amiezii”, cartea cea mai umana si una dintre cele mai documentate despre depresie (autor Andrew Solomon). Va propun urmatorul exercitiu. Inlocuiti „boala psihica” si „depresia” din paragraful citat cu „religie”.
Am cunoscut oameni care sufereau imens, si care gaseau resurse sa fie atenti si darnici cu cei dragi, in ciuda resurselor serios limitate de contextul de sanatate. Unul dintre cele mai frumoase exemple este cel al unei familii tinere, doi oameni frumosi care au pierdut chiar la nastere copilul pe care l-au asteptat si iubit timp de aproape noua luni. In timpul terapiei au mers la un botez, si, cam ca in vorba din poveste, cu un ochi au plans, si cu unul s-au bucurat pentru prietenii care au avut sansa de a se bucura de viata propriului copil. Am cunoscut oameni care sufereau din cauza propriilor emotii sau ganduri, si pe care suferinta ii transforma in tiranii celor care doreau sa-i ajute.
Nu religia ii face pe oameni rai/buni. Nu prezenta/absenta religiei sau culoarea ei determina caracterul. Am prieteni agnostici darnici si de moralitate admirabila, si cunosc oameni ferventi religios care practica o fatarnicie spectaculoasa. La fel, am colaborat cu oameni din zona bisericii care m-au impresionat prin modestie si dedicatie, si oameni pentru care rolul asumat de om fara religie insemna, ca sa parafrazez citatul de pe piatra funerara a lui Kant, si absenta legii morale.
Mai zice Andrew Solomon: „A fi bun inseamna o stradanie permanenta. (..) Cred ca noi toti avem de la natura un lucru numit vointa; resping ideea de predestinare chimica si resping ambiguitatea morala pe care o creeaza. Exista un consens ce include cine suntem, si in felul in care ne straduim sa fim mai buni, si felul in care se alege praful, si felul in care ne adunam iarasi la loc.”

11001922_10204441361448231_5732747712212671434_n

In dimineata de 11 septembrie 2001 ma aflam in studioul Radio Timisoara, ca invitat al unei emisiuni pe teme educationale. In perioada respectiva coordonam un proiect transfrontalier care urmarea, in principal, cresterea implicarii civice a tinerilor si prevenirea comportamentelor violente. In timpul emisiunii am fost intrerupti in mod repetat de stiri apocaliptice si, din pacate, in mare parte adevarate. Nu doar ordinea emisiunii a fost stricata in ziua respectiva. Ordinea lumii noastre a fost sficuita, taiata, si din pacate se pare ca nu a fost ultima lovitura pe care sentimentul nostru de siguranta avea sa o primeasca.
Necazul e ca loviturile acestea, deosebit de puternice si bine directionate, tintesc nu persoanele, ci fundamentul spiritual, libertatea interioara pe care ne-am castigat-o in sute de ani de cautari laborioase.
In artele martiale este o vorba mare, care spune: „daca ai intrat in lupta, indiferent care va fi rezultatul, ai pierdut deja”. In cazul nostru, europeanul care se simte victima sau calau, a pierdut deja, si noi toti impreuna cu el. Practicarea spirtualitatii in timp „de pace” are valoare, dar a incerca sa ramai spiritual/limpede in situatii de criza este, cred eu, o practica nu doar dezirabila, ci una obligatorie: „a fi bun inseamna o stradanie permanenta”..

h1

apusul neputintei dobandite

Noiembrie 4, 2015

un animal caruia i se aplica in mod repetat un stimul dureros, in conditiile in care acesta nu poate nu poate nici fugi, nici lupta va prezenta ceea ce Martin Seligman a numit „neputinta dobandita”. in limba engleza learned helplessness. o stare de docillitate care ar fi echivalentul depresiei umane. acest lucru apare si la persoanele care nu dau dovada de suficienta vointa care sa le confere functionalitlumanari centruate, la anumite categorii de populatie, cum sunt cele afectate de saracie cronica. sau, pana recent, la romani. conform specialistilor care incearca sa limiteze efectele saraciei, cel mai ingrijorator aspect al saraciei ar fi ca genereaza pasivitate. suna cunoscut?
ei bine, se pare ca pentru societatea romaneasca trauma colectiva cauzata de pierderea vietilor tinere in incendiul de saptamana trecuta a avut efectul unui electrosoc. terapia electroconvulsiva (inca mai) este folosita, in tratarea unor afectiuni psihice cum ar fi depresia severa, atunci cand terapia medicamentoasa si psihoterapia nu au dat rezultate.
pacat ca a fost nevoie de asta. mare pacat.
vestea buna e ca acest popor, pe care o suspectam ca fiind amorf, lesne de manipulat si, cel mai grav, resemnat, pare sa-si genereze, cu un pret imens si nedrept, o coloana vertebrala. in plus, sunt sanse mari ca manipularile si deturnarile care au functionat in decembrie 1989, sa nu mai „tina”. romanii au crescut. incet, chinuit, dar implacabil. se pare ca generatiile de paraziti al caror unic argument a fost cardasia, si tinerii lor urmasii, genetici sau ideologici, au reusit sa intarzie, dar nu sa stopeze procesul.
indiferent cat de mare va fi castigul la acest game/set, match-ul nu e incheiat. hai Romania!